Introducere
Ochiul uman este rezultatul evolutiei naturale, desfasurate pe milioane de ani, si are capacitati uluitoare. O persoana sanatoasa poate percepe corect subiecte cu grade diferite de stralucire, al caror raport poate fi de pana la 1:10.000 cu minime adaptari (de la lumina de pranz, cu cer senin, pe plaja, pana la peisaj nocturn cu lumina de la Luna).
In conditii de contralumina, contrastul unui subiect poate atinge valori de 1:250. Filmele negative actuale pot reproduce corect diferite subiecte a caror stralucire nu depaseste raportul de 1:100, dar, in cazul reproducerii lor pe hartie apar probleme in reproducerea detaliilor din umbre sau din lumini (lumini arse sau umbre negre, fara detalii).

Relatia dintre intensitatea fluxului luminos si gradul de innegrire la filmele argentice

Modul de reactie al sarurilor de argint la expunere la lumina poate fi inscris grafic sub forma unei curbe "S" italic. Pentru expuneri mici (indice mic de expunere), panta de crestere a innegririi este lenta (zona 1 din grafic), adica variatii importante ale expunerii nu se traduc prin grade semnificativ diferite de innegrire. Pentru expuneri medii, panta este mai accentuata si este liniara (zona 2 din grafic). Aceasta zona este optim exploatata in fotografie, deoarece variatiile mici de stralucire a subiectului sunt redate corespunzator prin grade diferite de innegrire. La capatul din dreapta al curbei (zona 3), pentru valori mari ale indicelui de expunere, gradul de innegrire se inscrie iarasi pe o panta lenta.
Subiectele cu grad ridicat de contrast depasesc nivelele de expunere optime, inscrise in zona 2, si se extind si in zonele 1 si 3.
Pelicula diapozitiv prezinta un interval si mai restrans de reproducere corecta a stralucirilor, de numai 1:32, ceea ce corespunde la aproximativ 5 indici de expunere.

Subiectele cu grad ridicat de contrast depasesc capacitatea de reproducere pe negativ

Fotografierea peisajelor ridica in fata fotografului o problema delicata: intrucat cerul are o luminozitate mare, iar subiectele terestre o luminozitate mica, frecvent este depasit intervalul optim al stralucirilor, de 1:32. Deoarece in acest tip de fotografie se foloseste, de regula superangularul, in campul de fotografie vor apare atat zone intinse de cer, foarte stralucitor, cat si subiecte mai putin stralucitoare, aproape intotdeauna fotograful se va confrunta cu problema: cum sa reduca intervalul stralucirilor, pentru a obtine un negativ cu detalii atat in umbre cat si in lumini?
Teoretic, problema se poate rezolva fie prin iluminarea zonelor de umbra, fie prin reducerea luminozitatii in zonele stralucitoare. Iluminarea umbrelor este posibila doar in anumite situatii, dar in cazul peisajelor nu este posibila.

Ce este filtrul degrade?
In scopul rezolvarii acestei probleme, Sistemul Cokin propune utilizarea filtrelor degrade. Filtrele degrade Cokin sunt de forma patrata si sunt colorate pe o latura si complet transparente pe latura opusa. Trecerea dintre zona colorata si cea incolora se face treptat, pe o zona de cativa mm. Sunt disponibile filtre gri si in alte sase culori, fiecare cu doua trepte de intensitate.
Filtrul gri va absorbi intr-o proportie importanta lumina care il traverseaza in portiunea activa, in schimb, in portiunea transparenta lumina va trece nestringherita. Atenuarea din zona activa va permite reducerea substantiala a intervalului de stralucire. In acest mod, filmul fotografic va fi impresionat in mod corect, cu reproducerea detaliilor atat in lumini cat si in umbre.

Principiul de actiune al unui filtru degrade.

Prin ajustarea pozitiei zonei de tranzitie a filtrului, se poate suprapune zona cu opacitate crescuta peste subiectele stralucitoare, iar zona cu transparenta ridicata peste subiectele cu luminanta scazuta.

Fotografia precedenta cu filtru P 125 s

Controlul zonei de actiune a filtrului este usurat de constructia inovatoare a sistemului de filtre Cokin, care permite culisarea filtrelor intr-un plan perpendicular pe axa optica si poate fi urmarit in vizorul aparatului SLR. Mai mult chiar, prin combinarea miscarii de rotire cu cea de translatie, efectul filtrului degrade poate fi aplicat doar pe o portiune redusa din fotografie, pe diagonala, pe un colt al cadrului, sau pe zona inferioara a fotografiei.

Prin rotirea port-filtrului, puteti alege ca efectul de filtraj sa fie aplicat in orice regiune a fotografiei

Setarile aparatului fotografic modifica efectul filtrului degrade?
Intr-adevar, diversele setari ale aparatului fotografic modifica efectul filtrului degrade.
Focala obiectivului folosit (sau a zoom-ului) influenteaza aspectul zonei de tranzitie dintre zona filtrata si zona ne-modificata. O focala mai lunga va determina o tranzitie mai lina si dispusa pe o zona mai mare procentual din cadru, si invers, utilizarea unei focale mai scurte, va produce o tranzitie mai neta si pe o zona mai ingusta. In cazul utilizarii superangularelor, trebuie avut grija la eventuala aparitie a vignetarii, mai ales in cazul folosirii filtrelor din seria A.
Diafragma folosita modifica, de asemenea, aspectul zonei de tranzitie. Diafragme inchise (indici mari) determina o tranzitie mai ingusta si mai brusca, in timp ce diafragme mai deschise (indici mici) produc zone mai late de tranzitie si cu efect mai dulce. Vizualizarea influentei diafragmei de lucru asupa efectului filtrului se poate realiza, la aparatele cu automatism de diafragma, prin apasarea butonului de afisare a profunzimii de camp. Desi in acest fel imaginea din vizor se intuneca intr-o oarecare masura, efectul poate fi estimat foarte corect.
Altfel spus, aspectul zonei de tranzitie poate fi controlat in ambele sensuri:
- tranzitie mai neta si mai ingusta prin scurtarea distantei focale si/sau inchiderea diafragmei
- tranzitie mai blanda si mai lata prin folosirea unei focale mai lungi si/sau deschiderea diafragmei.

Folosirea filtrului degrade modifica setarile aparatului?
Si la aceasta intrebare raspunsul este afirmativ!
Intr-adevar, utilizarea unui program automat de expunere cu pondere centrala, prin luarea in calcul si a zonei in care filtrul isi exercita efectul, poate produce supraexpunere in zona ne-filtrata. Pentru a evita aceasta, exista doua metode:
- determinati indicele de expunere cu aparatul fara filtru, treceti apoi pe manual si ajustati corespunzator timpul de expunere si diafragma;
- utilizati modul de expunere tip spot, daca aria de masura nu intra in zona de actiune a filtrului degrade.

Fotografia precedenta cu filtrul P 129

Cat de puternic este efectul unui filtru?
Producatorul a prevazut aceasta intrebare din partea dvs. si a lansat pe piata filtre degrade gri sau colorate, fiecare in cate doua intensitati. Daca efectul vi se pare insuficient, folositi filtrul mai intens colorat.
Daca efectul este, in continuare insuficient, puteti folosi simultan ambele filtre, de aceeasi culoare.
Daca, si acum filtrajul este insuficient, puteti adauga si un filtru gri.
In cazul in care folositi simultan mai multe filtre, trebuie sa acordati atentie modului in care zonele de tranzitie ale filtrelor actioneaza asupra subiectului.

Fotografia precedenta obtinuta cu filtrul P 198

Filtrele sunt doar pentru cer?
Desi in majoritatea cazurilor filtrele degrade sunt folosite pentru efectul lor asupra cerului, nimic nu va impiedica sa rotiti port-filtrul cu 180 grade, pentru a modifica modul de reproducere al portiunii inferioare a fotografiei dvs.
Daca planul apropiat este monoton, adaugarea filtrului poate aduce un plus de culoare si de contrast.

Filtru degrade cu orice?
Filtrele degrade nu sunt recomandate pentru orice tip de subiect.
In genere, sunt adecvate utilizarii in fotografii in care se afla o zona lineara care desparte suprafetele, zona in care se poate plasa portiunea degrade a filtrului. Subiecte recomandate: peisaje, matura moarta, sport in aer liber, etc. Peisajele cu prim plan apa (lacuri, mare), sunt foarte potrivite utilizarii acestui tip de filtraj. Incadrarea pe verticala si culisarea filtrului pentru a plasa zona degrade la nivelul malului apei, sporeste impresia de naturalete a fotografiei dvs. Peisajele la malul marii sau cu zapada ridica o problema delicata: luminozitatea ridicata a acestor subiecte impune utilizarea unei diafragme inchise si care se determina obtinerea unui efect de tranzitie mai net. In aceasta imprejurare, va trebui plasati filtrul cat mai aproape de lentila frontala a obiectivului si sa ajustati pozitionarea filtrului cu mare grija, eventual sa utilizati un film cu sensibilitate mai mica.
Pe de alta parte, filtrele degrade colorate pot avea intrebuintari interesante la toate tipurile de film. Pentru filmul alb-negru, filtrul degrade colorat este uneori mai util decat filtrul colorat uniform! Filtrele oranj si rosu ajuta la reproducerea mai buna a norilor, filtrul verde lumineaza frunzisul, etc. Prin utilizarea simultana a celor doua filtre degrade, de exemplu, se poate obtine pe un singur negativ, o reproducere mai "furtunoasa" a norilor si mai luminoasa a frunzisului. Filmul color diapozitiv se preteaza cel mai bine pentru utilizarea filtrelor degrade colorate prin dozarea perfecta a efectului si a locului de actiune, dar si prin eliminarea "corectiilor" de culoare pe care le efectueaza automat minilab-urile in cazul procesului pozitiv

Un caz special: filtrul degrade gri neutru
Acest tip de filtru este extrem de util in fotografia de peisaj, deoarece intuneca cerul si echilibreaza expunerea in raport cu solul. Astfel se pot reproduce corect pe negativ, atat norii cat si detaliile din planurile terestre.
In fotografia de mai jos am utilizat film alb-negru si, dupa cum puteti oberva, reproducerea cerului este terna, prea luminoasa, iar prim-planul aproape uniform negru, prea intunecos.

Utilizarea unui filtru degrade gri (model P121) permite reducerea intervalului stralucirilor si o reproducere mai buna atat in lumini, dar si in umbre.

Cu siguranta, modalitatile de utilizare ale filtrelor Cokin degrade sunt mult mai numeroase decat am putut exemplifica in acest scurt articol. Ideea generala este de a nu exagera, de a nu altera in mod vizibil naturaletea fotografiei.

P R I M A   P A R T E            P A R T E A  A  I I-A         P A R T E A  A I I I-A

         P A R T E A  A V-A          P A R T E A  A V I-A         P A R T E A  A VII - A

Calin-Stefan Ragalie 15.04.2003
(articol sponsorizat de firma F64Studio, www.f64studio.ro)