Tutorial

Cauta in Foto-Magazin:
 


Aparitii editoriale


Expunerea
[click]  

Compozitia
[click]  

Lumina si iluminarea
[click]  


O varza fotogenica
[click]  

Bill Jay Confesiuni
fotografice
[click]  

 

 

Estetica in Fotografie - Partea VI - Cum sa determini expunerea cea mai buna

Cuprinsul acestei sectiuni:
1. Prima parte
2. A doua parte
-------------
Estetica in fotografie (cuprins general)



1. Introducere
Expunere... cuvintul contine o anumita doza de risc si de decizie irevocabila. O data ce expunerea a fost stabilita pe aparat si imaginea realizata, nu exista o cale fizica de a o schimba. Nu poti decit sa speri ca expunerea a fost corecta si imaginea contine toate detaliile necesare.

Dar ce se intimpla daca imaginea nu are toate detaliile pe care le dorim? Ce se intimpla daca expunerea nu este 100% corecta? Exista vreo posibilitate de a obtine o imagine buna desi expunerea a fost ratata? Multe intrebari, putine raspunsuri. Expunerea este un capitol putin discutat in literatura de specialitate. Si asta pentru ca expunerea nu este o "stiinta" care presupune cunostiinte superioare, ci se supune unui anumit nivel de interpretare artistica.


2. Importanta expunerii corecte
Indiferent de mediul folosit - film ori digital - o imagine bine expusa trebuie sa contina toate informatiile necesare despre subiectul respectiv. Ansel Adams, care a fost initial inclinat spre o cariera de pianist, facea mereu comparatii intre fotografie si muzica. In legatura cu expunerea, compara negativul cu partitura muzicala, iar imaginea tiparita cu un concert. Astazi putem extinde aceste comparatii la fisierele RAW si diapozitive. Partea de concert insa, nu s-a schimbat. Si nici ideea de baza a lui Adams, cu cit partitura va fi mai buna, cu atit si concertul va fi mai bun.

In mod ideal, o imagine buna trebuie sa contina detalii in toate aspectele. Atit in umbre, cit si in lumini. Problema este insa ca obtinerea acestor detalii este de multe ori dificila. Gama de contrast pe care un anumit film ori sensor digital poate sa o inregistreze este limitata. Ea variaza de la film la film si de la sensor la sensor. De aici putem trage prima concluzie: daca dorim o expunere corecta, trebuie sa cunoastem gama de contrast pe care filmul ori sensorul digital sint in stare sa le reproduca.

3. Carduri gri, supraexpunere si subexpunere
Un card gri (practic, un carton colorat intr-o culoare gris mediu) este produs de firme diverse precum Kodak. Ce este important este faptul ca aceste carduri reflecta exact 18% din lumina incidenta. Aceasta valoare nu este intimplatoare si este in linie cu calibrarea tuturor exponometrelor (de mana, ori incorporate in aparate). Daca se fotografiaza o suprafata uniforma fara sa se ajusteze expunerea conform unui exponometru, aceasta imagine va apare ca un gri cu reflectanta 18% in imaginea tiparita. Ca sa obti o fotografie mai inchisa in tonuri, ori mai deschisa, trebuie sa supraexpui, ori sa subexpui.

Camerele moderne de astazi calculeaza expunerea si apoi o compara cu mii de alte imagini asemanatoare inmagazinate in memoria lor digitala. Astfel de aparate nu urmeaza orbeste ce dicteaza exponometrul intern, ci o compara cu alte expuneri asemanatoare din baza de date interna. Apoi, ajusteaza expunerea finala corespunzator. Procentul final de imagini expuse corect va fi mult mai mare decit cel obtinut prin mijloace mai simple. Oricum, in anumite situatii extreme, expunerea finala trebuie corectata manual.

Supraexpunere: este procesul prin care o imagine se expune mai mult decit indica exponometrul. Imaginea rezultata va avea tonuri mai deschise decit normal.
Subexpunerea: daca se expune mai putin decit indica aparatul, se obtine o imagine cu tonuri mai intunecate.


image001.jpg

Tear Drop Arch Moonrise, Monument Valley, Utah
Linhof Master Teknica 4x5, Rodenstock 210mm, Fuji Provia F



Aceasta imagine putea fi supraexpusa daca as fi folosit recomandarea aparatului. Ca sa obtin detalii la Luna si la nori, a trebuit sa subexpun prim-planul format de stinci. In realitate, sint ceva detalii si in formatiunea de roca, dar am preferat sa tiparesc imaginea in asa fel incit sa elimin aceste detalii. In afara de triunghiul luminos din coltul stinga-sus pt. a accentua contrastul puternic din cadru.

4. Cum sa determini gama de contrast specifica unui film ori a sensorului digital
Pentru acest excercitiu trebue sa gasim un subiect uniform iluminat si fara textura excesiva. Un perete in umbra deschisa, vopsit pe cit posibil intr-o nuanta de gris, ori cit mai apropiat ar fi ideal. Incadrarea se face in asa fel incit sa nu intre nimic altceva in cadru in afara de peretele respectiv. In continuare:
- realizeaza o imagine conform cu expunerea calculata de aparat.
- urmatoarea imagine se expune cu 1 treapta de diafragma mai inchisa, urmatoarea cu 2, urmatoarea cu 3, 4, si 5 trepte mai inchise. Toate aceste imagini vor fi mai inchise in tonuri decat cea realizata conform masurarii corecte.
- aceleasi trepte pentru supraexpunere, dar deschizind diafragma cu 1 pana la 5 valori.
- daca intrebuintezi film, developeaza-l normal; - daca intrebuintezi un aparat digital, importa fisierele raw in programul de conversie fara sa ajustezi expunerea. Fara nici o manipulare, deschide imaginile in programul de editare.
- priveste filmul - negativ ori diapozitiv - pe o masa de lumina (cutie cu geam mat, iluminat din interior), iar fisierele raw pe un monitor bine calibrat.
- cele 11 imagini vor varia de la foarte luminoase, pana la foarte intunecate comparativ cu imaginea expusa corect; numara imaginile intr-un sens si celalalt care prezinta inca detali, in afara imaginii expuse corect.
- daca sunt 6 imagini cu detalii, in afara celei corect expuse, inseamna ca filmul ori sensorul digital este capabil sa inregistreze 6 nivele de expunere; rezultatele vor varia de la film la film, ori de la sensor la sensor.

De exemplu, eu folosesc cu precadere filmul Fuji Provia 100F. Din experimentul descris mai sus, stiu ca pot inregistra 5 trepte de expunere: 3 sub si 2 supra expunerii corecte. Stiind gama de expunere posibila cu un anumit tip de film ori sensor digital, este mai usor sa determini expunerea corecta pentru un subiect specific.
Pentru acest calcul, incearca modul de lucru urmator:
- masoara mai intai partea cea mai intunecata si luminoasa din cadru
- calculeaza cite trepte de diafragma sint intre partile cele mai intunecate si cele mai luminoase; de exemplu, daca umbrele dau o masura de f/2.8 la 1/60 sec. si partile luminoase dau f/16 la 1/60 sec., ai 5 trepte de expunere care vor reda gama de contrast din cadru.

Gama obisnuita de diafragme variaza intre:


f1 - f1.4 - f2 - f2.8 - f4 - f5.6 - f8 - f11 - f16 - f22 - f32 - f45 - f64


iar gama de timpi de expunere, intre:


1/500 - 1/250 - 1/125 - 1/60 - 1/30 - 1/15 - 1/8 - 1/4 - 1/2 - 1sec - 2sec - 4sec - 8sec - 16sec etc.

Fiecare treapta (stop) pe ambele scale reprezinta 1 treapta de expunere. Mergind in sus ori in jos pe scale, treapta urmatoare va reprezenta o subexpunere ori supraexpunere cu 1 treapta. Pe scala diafragmelor, mergind in sus 1 treapta inseamna o subexpunere, in jos 1 treapta, o supraexpunere (tinind timpul de expunere constant).

Pe scala timpilor de expunere, un numar mai mic inseamna supraexpunere, un numar mai mare, subexpunere (tinind diafragma constanta) (vezi nota de subsol).

image003.jpg

Lomaki Ruin, Wutpaki National Monument
Linhof Master Teknica 4x5, Rodenstock 150mm, Fuji Provia 100F

Imaginea reprezinta o gama extrema de contrast de la partea umbrita a ruinelor, pana la munti si cer. Ca sa obtin detalii in ruine, aproape ca a trebuit sa supraexpun muntele. Daca nu cunoasteam plaja de contraste a filmului, expunerea nu ar fi fost corecta.

5. Histograma
Expunerea digitala a introdus o solutie noua in determinarea expunerii corecte: histograma. Cu o histograma vizibila pe aparat, avem rezultatul expunerii intr-o anumita situatie.
Histograma arata si ne spune:
- ce o sa se intimple cu plaja de contrast cind imaginea va fi inregistrata digital
- cum sint distribuite valorile de expunere in cadru
- daca vom avea detalii in toate elementele din cadru

Histograma nu inlocuieste un exponometru. Aceasta nu ne da expunerea corecta, dar ne arata cum va fi inregistrata imaginea finala inainte de a ajunge in laborator ori la imprimanta foto. Histogramele sint prezente in doua variante: monocrome (arata luminozitatea in cadru), ori tricolore (luminozitatea fiecarui canal de culoare - rosu, verde si albastru).

6. Expunerea in trepte
Practica fotografica a folosit intotdeauna o metoda simpla de a inregistra expunerea optima: expunerea in trepte. Se fotografiaza subiectul cu diverse valori de diafragma si viteza [mentinand unul dintre acesti parametrii constant, deobicei viteza] sperand ca undeva intre aceste expuneri sa se gaseasca expunerea ideala. In contrast cu masurarea data de exponometru si ajustata cu ajutorul histogramei, folosirea expunerii in trepte este o metoda empirica, dar care este inca folosita in cazul expunerilor dificile.

image005.jpg

Winter Sunrise, Zion National Park, Utah
Hasselblad 503CW, Zeiss 150mm, Fuji Provia 100F

Un subiect ca cel de mai sus poate fi foarte greu de expus corect. In acest caz, am efectuat o singura expunere, masurind partea umbrita a zapezii, apropiata de un gris mediu. Am folosit un exponometru spot si masurat partea din stinga-sus a cadrului. Acest subiect ar fi fost un candidat serios pt. expunerea in trepte daca nu esti sigur care este expunerea ideala.

Personal folosesc expunerea in trepte atit pe film, cit si digital. Costul suplimentar pe film este neglijabil, iar pe digital nu exista practic. Un pret mic pt. a obtine o expunere ideala! In practica folosesc trepte de expunere cuprinse intre +1 -1 valori de diafragma fata de expunerea masurata de aparat ori exponometru.

De ex. daca am masurat expunerea ca fiind f/22 la 1/4sec. o sa fac o expunere la f/22 si 1/2sec si o expunere la f/22 si 1/8sec. In majoritatea cazurilor aceste expuneri suplimentare imi vor da o imagine ideala.

In cazul expunerii digitale este recomandata metoda de "expunere la dreapta" descris de Michael Reichmann [http://luminous-landscape.com]. Aceasta metoda rezulta din faptul ca aparatele digitale tind sa inregistreze mai multa informatii (detalii) in partile luminoase ale cadrului decat in partile intunecate.

Expunand la dreapta inseamna sa supraexpui. Cit de mult? Atit cit este necesar ca sa plasezi valorile cele mai luminoase din cadru la marginea din dreapta a histogramei, dar fara sa iesi din ea. De asemenea, aceasta metoda impune reasezarea expunerii in spatiul normal in timpul conversiei RAW. Rezultatul este o imagine cu mai multe detalii mai ales in partile umbrite si mediu iluminate. Cind expunem la dreapta, este necesar sa tinem cont de faptul ca imaginea este compusa din trei canale (RGB) si luminozitatea este diferita in fiecare canal. Daca aparatul Dstra are un singur canal monocrom in histograma, trebuie atentie marita in cazul expunerii la dreapta, existind pericolul ca unul dintre aceste canale sa fie supraexpus in afara marginii din dreapta. Din cauza acestei limitari, atunci cind folosesc un aparat cu o histograma monocroma, obisnuiesc sa expun un cadru in trepte, o subexpunere cu 1 treapta si citeodata chiar cu 2 trepte. De ce? In primul rind pt. ca asta imi da siguranta ca nu voi taia accidental unul dintre canalele RGB individuale si ca voi avea o imagine completa, cu informatii suficiente in toate canalele. In al doilea rand, nu costa nimic in plus, in al treilea rand, nu consuma timp in plus, si in ultimul rand pt. ca imi da posibilitatea de a vedea o imagine expusa corect pe ecranul LCD al aparatului, in loc de una supraexpusa.

image007.jpg

Zion Snow Sunrise, Zion National Park, Utah
Hasselblad SWCM-CF, dedicated Zeiss Biogon 38mm, Fuji Provia 100F



O alta situatie complicata din punct de vedere al expunerii. Nivelul de iluminare era in permanenta schimbare, necesitand o masurare periodica. In acelasi timp, contrastul era foarte puternic avind in cadru zapada iluminata de Soare si umbre adanci. A trebuit sa iau o decizie in ce priveste gradul de intunecare dorit in zapada umbrita. Nu am avut timp sa expun in trepte deoarece norii au disparut rapid dupa ce am efectuat expunerea de fata. Cadrul are totusi detalii in toata plaja de iluminari totusi. Zapada umbrita are tonuri albastre pe film, deoarece este iluminata numai de partea albastra a cerului (umbre deschise).





Pentru comentarii va rugam sa accesati pagina urmatoare.


Nota redactiei: s-a generalizat modul conventional de notare al timpilor de expunere astfel: fractiunile de secunde sunt marcate facind abstractie de numarator; timpii de expunere mai mari de o secunda sunt marcati impreuna cu sufixul s, " sau sec. De exemplu, marcajul 30 arata un timp de expunere de 1/30 secunde, iar 30" semnifica o expunere de 30 secunde.

Bookmark and Share


Aveti un articol interesant? Il asteptam pe adresa office@foto-magazin.ro. Redactia evalueaza articolele primite si premiaza cel mai bun articol publicat in luna precedenta cu suma de 50 RON.
Ultimele 5 subiecte din forum care au primit raspunsuri:

Yashica pregateste
ceva »

   de Nikon
   acum 2 zile, la ora 14:13
Rumoare la Canon 2 »
   de Taxon
   acum 3 zile, la ora 15:45
Pagini interesante
pentru fotografi »

   de Ancuta
   acum 5 zile, la ora 13:55
Rumoare la Nikon »
   de Nikon
   acum 7 zile, la ora 10:25
Film diapozitiv
color »

   de csr
   acum 11 zile, la ora 20:06

Pana acum, cei 9631 de utilizatori au scris 127195 mesaje.

 

 


Site-ul include cookie-uri. Detalii aici

Politica de confidentialitate