Despre fotografie

Cauta in Foto-Magazin:
 


Aparitii editoriale


Expunerea
[click]  

Compozitia
[click]  

Lumina si iluminarea
[click]  


O varza fotogenica
[click]  

Bill Jay Confesiuni
fotografice
[click]  

 

 

Max Alpert

Max Vladimirovici Alpert s-a nascut la Simferopol (Crimeea), la 18 martie 1899, intr-o familie de mestesuragi.


Se muta, impreuna cu familia, la Odesa.


In 1914 se angazeaza ucenic intr-un studio fotografic din Odesa.


In 1919 se inroleaza voluntar in Armata Rosie, in brigada de fotografi.


In 1920 devine seful brigazii fotografilor din Armata Rosie.


In 1924 este demobilizat din Armata Rosie si se angajeaza fotograf la ziarul Rabochaia Gazeta. Fotografiaza intoarcerea scriitorului Maxim Gorky in URSS.


Max_Alpert_5.jpg

Maxim Gorky (stanga) si Max Alpert


In 1928 este angajat fotograf la ziarul de propaganda al Partidului, Pravda.


In 1929 incepe sa realizeze serii de fotografii care aratau dezvoltarea unor obiective industriale si, in 1930 incheie seria care ilustra constructia Combinatului siderurgic Magnitogorsk.


In 1931 se muta la revista USSR na Stroica, destinat propagandei externe, si documenteaza colectivizarea agirculturii si realizarea primului plan cincinal propus de Stalin.


In 1931 realizeaza, inpreuna cu alti doi fotografi, Arkadi Shaikhet si Sergei Tules, eseul fotografic "24 ore din viata familiei Filipov". care va fi publicat in regista germana Arbeiter Illustrierte Zeitung si care constituie un punct de cotitura in dezvoltarea fotografiei sovietice si punctul de plecare al eseului fotografic.


Max_Alpert_6.jpg

"24 ore din viata familiei Filipov"


Cei trei fotografi au petrecut patru zile impreuna cu familia Filipov, au realizat 80 cadre din care 52 fotografii au fost folosite in eseu. Proiectul fotografic a fost coordonat de Lazar Mezhericher, autorul articolului "Seriile de fotografi ca cel mai inalt nivel al propagandei prin fotografie".


Max_Alpert_2.jpg

Coperta revistei Arbeiter Illustrierte Zeitung


In acelasi an, Comitetul Central al Uniunii Proletare de Fotografie si Cinematografie stabileste ca fotografiie lui Alpert reprezinta modul corect de a prezenta noua viata a proletariatului din Uniunea Sovietica.


Un an mai tarziu, seria "24 ore din viata familiei Filipov" este analizat in revista Proletarskoye Foto si se decide ca eseul fotografic este o noua forma de arta, similara cu filmul.


In 1933 intra in Uniunea Fotografilor Proletari (ROPF). Conduce uniunea, impreuna cu Arkady Shaikhet, si promoveaza fotografia directa, in contradictie cu grupul Ocombrie, din care facea parte si Rodcenko, si care realizeau numeroase manipulari fotografice.


Realizeaza eseul fotografic "Maestru si constructor" care descrie o parte din viata lui Victor Kalmikov, de la starea initiala de analfabet, la muncitur cu inalta calificare in combinatul siderurgic de la Magnitogorsk.


Max_Alpert_7.jpg

Victor Kalmikov


Reazlieaza o serie fotografica despre constructia canalului Fergana, destinat aductiunii de apa pentru culturile de bumbac din Valea Fergana (acum in Uzbekistan).


In 1935 participa la expozitia Vystavka rapot masterov sovetskogo foto iskussta (Expozitia cu lucrari ale maestrilor fotografi sovietici).


Max_Alpert_3.jpg

Catalogul expozitiei din 1937


In 1937 expune la Muzeul de Stat Puskin din Moscova, ultima expozitie in care au mai fost selectate lucrari avant-gardiste, care ilustrau inventivitatea si imaginia debordanta a fotografilor din URSS. Ulterior, Realismul Socialist a impus regulile stabilite de Partid si de Stat, iar propaganda sovietica a devenit criteriul esential in selectarea fotografiilor. Alpert fotografiaza doar pentru ziare si revise.


In timpul celui de-Al Doilea Razboi Mondial este corespondent de razboi pentru agentia de stiri TASS.


Dupa razboi lucreaza pentru agentia de stiri Novosti.


Foarte putine din fotografiile sale din timpul Razboiului si ulterioare au mai fost expuse in galeriile din Uniunea Sovietica.


Max_Alpert_1.jpg

Max Alpert (stanga)


Inceteaza din viata la 1 decembrie 1980, la Moscova.


* * *


In anii `20, fotografii din Uniunea Sovietica practicau curentul constructivist, experimental, care utiliza unghiuri deosebite, compozitii geometrice, perspective neobisnuite, aranjamentul studiat al elementelor din cadru, mergind pana la decupaje si colaje, care sa sustina si sa intareasca ideile promovate de Partidul Comunist si de propaganda (agitprop). In 1928, Societarea Rusa de Fotografie organizeaza o expozitie gigantica, cu 7.000 lucrari, majoritatea in stilul constructivist. Expozitia a avut numeroase recenzii in cotidienele si revistele vremii. Lovitura avea sa vina insa de la Almanahul fotografiei sovietice, in 1929, care considera astfel de fotografii ca neserioase si subiective. Fotografia trebuia sa slujeasca ideologia de partid si sa fie, deci, obiectiva, documentara.


Schimbarea avea sa fie realizata de eseul "24 ore din viata familiei Filipov", care incepe prin prezentarea cartierului in care locuieste familia, prin contrast intre micuta si vechea casa de lemn pe care o ocupau inainte, si apartamentul modern, complet mobilat, ce include si o fotografie cu vechea locuinta. Contrastul dintre cele doua locuinte este sublinat si prin texte explicative. Apoi, autorii fotogrfiaza membrii familiei, pe fiecare in parte, cu nume si ocupatie. Povestea continua cu drumul spre fabrica si munca depusa de tatal si fiul in combinatul siderurigic, la magazinul in care mama isi face cumparaturile, sau munca in magazinul in care lucreaza fata. Portrete ale membrilor familiei, cu atitudini vesele si fericite, vor sa sublinieze bucuria acestora de a trai si munci in Uniunea Sovietica, iar cadre mai generale sugereaza ca doar munca in comun si societatea socialista fac posibile aceste binefaceri.
Eseul a fost publicat in regista germana Arbeiter Illustrierte Zeitung si apoi preluat si publicat si in alte reviste europene. Eseul a inspirat numeroase lucrari similiare publicate mai tarziu in multe alte reviste, precum Life, infiintata in 1936.


Max_Alpert_4.jpg

Album fotografic Max Alpert


In Uniunea Sovietica, acest eseu a devenit un model corect politic in viziunea Partidului Comunist si a fost reluat si de alti fotografi: Alexandr Rodchenko in "Canalul de la Marea Alba", in 1933, Mark Markov-Grinberg despre minerul Nikita Izotov in 1934, etc.


Alpert a militat impotriva curentului fotografic la care adera grupul Octombrie, care realiza fotografii manipulate in studio, experimentari si colaje. Mai tarziu, cand, impreuna cu Arkady Shaikhet, a condus ROPF, au repudiat principiul "arta pentru arta" si a promovat ideea ca orice fotografie trebuie sa aiba un scop.

 



Galeria de imagini ->

 


Saptesprezece decenii de fotografie...

 




© Marian Gadea
septembrie, 2012
Foto-Magazin.ro

 

Bookmark and Share

Comentarii:

Emilian Ionescu - 04 Sep 2012, ora 22:02
Utila prezentare, multumiri!

Petre I. - 10 Mar 2013, ora 21:24
Despre cum o arta (fotografia) poate fi convertita in propaganda. In zilele de azi cinematografia este mult mai productiva (vezi premiile Oscar din ultimii ani)!

Lasa un comentariu:

nume*:
Nu sunt permise decat mesaje cu continut relevant si in tema cu subiectul articolului.
NOTA: Campurile marcate cu * sunt obligatorii.

e-mail (nu va fi facut public)*:

website (fara http://):

comentariu*:

trimite


Aveti un articol interesant? Il asteptam pe adresa office@foto-magazin.ro. Redactia evalueaza articolele primite si premiaza cel mai bun articol publicat in luna precedenta cu suma de 50 RON.
Ultimele 5 subiecte din forum care au primit raspunsuri:

Minolta redivivus? »
   de Avram
   azi, la ora 13:22
Yashica pregateste
ceva »

   de Nikon
   acum 4 zile, la ora 14:13
Rumoare la Canon 2 »
   de Taxon
   acum 5 zile, la ora 15:45
Pagini interesante
pentru fotografi »

   de Ancuta
   acum 7 zile, la ora 13:55
Rumoare la Nikon »
   de Nikon
   acum 9 zile, la ora 10:25

Pana acum, cei 9631 de utilizatori au scris 127196 mesaje.

 

 


Site-ul include cookie-uri. Detalii aici

Politica de confidentialitate